Posibilitati de investigatie si tratament in practica ginecologica de cabinet

Ginecologia a cunoscut progrese importante în ultimii ani. Lucrurile au evoluat mult, având ca rezultat obţinerea de diagnostice din ce în ce mai precise şi mai precoce, permiţând tratamente ţintite şi foarte eficiente. Cu toate acestea, rămân şi afecţiuni incomplet elucidate pentru care tratamentele au o eficacitate variabilă.

În depistarea precoce a diverselor patologii un rol important îl are pacienta care trebuie să conștientizeze cât de important este un control anual, efectuarea anuala a unui examen Babeş-Papanicolaou / la intervale de trei ani a unui test combinat (test Papanicolaou cu determinare de ADN – HPV cu risc oncogen). Prezentarea cât mai devreme la medic pentru simptome nou apărute este esentiala pentru un diagnostic prompt si un tratament cat mai eficient. Sigur că, pentru ca pacienta să capete o astfel de rutină a efectuarii controlului anual, este important ca aceasta să mearga cu încredere la medicul ginecolog ştiind că va primi o examinare competentă, într-un mediu cât mai intim, fără dureri cauzate de investigaţiile efectuate.

În demersul diagnostic un rol esenţial îl are consultatia ginecologica ce include discuţia cu pacienta (asupra simptomelor, istoricului ginecologic sau obstetrical, afecţiunilor asociate) şi examenul ginecologic atent, efectuat cu blândeţe. Examinarea ginecologică constă din parcurgerea a două etape. Într-o primă etapă se evaluează organele genitale externe şi se examinează cu valvele vulva, vaginul si colul uterin; pot fi depistate leziuni vulvare, vaginale sau ale colului uterin, secreţii patologice. O a doua etapa este efectuarea tuşeului vaginal când se palpeaza uterul, ovarele si alte formatiuni pelvine; în cadrul acestei etape se depisteaza pozitia uterului, mobilitatea, forma, mărimea acestuia, se palpează ovarele şi trompele aflând informaţii despre marimea, mobilitatea acestora, despre eventuala durere la palpare. În urma acestei etape se poate suspiciona prezenta unor fibroame, a sarcinii, a chisturilor sau tumorilor ovariene, a anexitei, a sarcinii extrauterine, a endometriozei. Uneori este necesară efectuarea unei a treia etape – tuşeul rectal – pentru a exclude un cancer de rect inferior, pentru stadializarea cancerului de col uterin sau pentru examinarea pacientelor virgine.

În cursul examinării ginecologice pot fi necesare investigatiile suplimentare.

Analizele de laborator

  • bacteriologice  sunt utile pentru diagnosticul cauzelor secreţiilor vaginale anormale şi a anexitei
  • analizele hormonale pentru tulburările ciclului menstrual (menstruatii abundente sau reduse cantitativ, menstruatii la intervale neregulate), pentru determinarea rezervei ovariene (AMH); determinare în dinamică a titrului de beta hCG pentru diagnosticul sarcinii extrauterine.
  • determinarile markerilor tumorali  utile in diagnosticarea, urmarirea cancerului de ovar

Examinarea ecografică (în special ecografia transvaginală) este de un mare ajutor pentru stabilirea cât mai corectă a diagnosticului, dar şi pentru alegerea celei mai bune metode de tratament; în plus ecografia poate fi utilă şi pentru determinarea funcţionării normale a ovarelor şi uterului, ca de exemplu în cazul monitorizării ovulaţiei sau a depistării cauzelor întârzierilor menstruale. Ecografia efectuata de ecografisti experimentati este in prezent extrem de utila in diagnosticul si stadializarea endometriozei si a cancerelor genitale – de col, de endometru, de ovar.

O metodă foarte utila pentru depistarea polipilor endouterini sau a fibroamelor submucoase şi care poate fi efectuată în cabinet este histerosonografia cu ser ce consta în evidenţierea cavitaţii uterine prin injectarea de ser fiziologic. Histerosonografia cu  cu substanță de contrast este utilă si pentru determinarea permeabilitații tubare, etapă necesară in investigarea infertilitații.

Colposcopia este o etapă obligatorie pentru diagnosticarea leziunilor precanceroase sau canceroase ale colului.  “Rănile colului uterin” pot fi lămurite prin efectuarea examenului Babeş-Papanicolaou +/- ADN – HPV cu risc oncogen, urmat – in caz de modificari sau de suspiciuni macroscopice – de colposcopie. Unele din aceste aşa-zise răni sunt de fapt aspecte normale ale colului (numite ectopii), altele sunt leziuni precanceroase sau canceroase ale colului care, uneori, trebuie biopsiate sub colposcop pentru a hotărî ce tratament urmează a fi instituit.

Având la dispoziţie o varietate de metode de investigare, este important ca algoritmul în vederea obţinerii unui diagnostic complet să fie inteligent condus, în conformitate cu protocoalele recomandate, naţionale şi internaţionale, dar şi cu cheltuieli cât mai mici pentru pacient.

Dr. Dragnea Geanina